Despre noi



DESPRE NOI

SCURT ISTORIC

Satul Costîna face parte din comuna Todirești, județul Suceava și se învecinează la est cu satul Mihoveni,  la sud cu satul Vâlcele, la vest cu satul Părhăuți iar la nord cu satul Dărmănești.
Documentele istorice care consemnează actualul nume al satului datează din anul 1507, dar numele de Costina este atestat documentar la 15 martie 1490, la 15 noiembrie 1499 și la 7 martie 1531.
Etimologiei numelui Costîna i s-au dat mai multe explicații. Astfel, în tradiția locală, se susține că numele satului ar veni de la expresia coasta cu stîna (care prin pronunție rapidă a devenit Costână) sau de la numele unui cioban Costan. Mai plauzibilă ar fi explicația pe care o întâlnim la Nicolae Iorga, potrivit căreia  numele Costîna ar proveni de la numele unui boier numit Costin sau Costîn: „Costâna – poate vreo moșie a lui Miron Costin care se scria Costînˮ [N. Iorga, Neamul românesc în Bucovina, București, 1905, p. 64]. O altă explicație a etimologiei numelui Costîna o întâlnim la Ilie Dan care susține că „toponimul Costâna provine de la un nume feminin Costâna (de la Costin), pronunțat în graiul local Costana. Documentele istorice  atestă de numeroase ori acest numeˮ [Ilie Dan, Toponimie și continuitate în Moldova de nord, Iași , 1980, pp. 72-73].



OAMENI DE CULTURĂ AI SATULUI

Poetul Vasile BUMBAC,  născut la 7.02.1837, care, după școala primară urmată în sat, a continuat liceul la Cernăuți și Balș, apoi studiile superioare la Viena unde și-a dat doctoratul în litere și filozofie. Aici a fost coleg și, la început, bun prieten cu poetul Mihai Eminescu, alături de care a participat la organizarea serbării de la Putna din anul 1871. 
Vasile Bumbac a fost profesor la Gimnaziul Superior din Suceava între anii 1874-1906. Pe lângă poezii, omul de cultură Vasile Bumbac a scris și proză, studii filologice și a cules folclor din Costîna. Actuala școală din Costîna îi poartă, cu recunoștință, numele.
Poetul Ion COCÎRLĂ LEANDRU, născut în 1882 în Costîna, a fost de profesie învățător. După primul război mondial a emigrat în SUA. A colaborat la publicațiile: Junimea literară, Buciumul, Deșteptarea, Semănătorul.
Preotul Vasile COCÎRLĂ, născut la 22 martie 1836, a învățat primele slove cu dascălul Iordachi, angajat la curtea boierului Cârste.
Învățătorul Vasile HUȚAN, născut la 14.11.1880, a scris poezii în Junimea literară, Buciumul, Deșteptarea iar în anul 1915 ia scos volumul Din Țara fagilor. A fost mulți ani director de școală la Vatra Dornei.
Profesorul universitar de la Cernăuți, Teodor HUȚAN,  care, ulterior, s-a stabilit la Câmpulung și apoi la Frasin.
Vasile ZVANCIUC, născut la 23.11.1936, profesor universitar la Facultatea de istorie și filozofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai și cercetător la Centrul de Științe Sociale din Cluj.
Ioan PÎNZAR, născut la 09.09.1941, fostul director al Bibliotecii I.G. Sbierea din Suceava.
Învățătorul Nicolae COCÎRLĂ care a predat la școala din sat.
Învățătorul Vasile COCÎRLĂ care a predat la școala din sat.
Profesorul de istorie Vasile BUTNAR care a predat și la școala din sat.
Profesoara de limba și literatura română Veronica BUTNAR, care a predat și la școala din sat.
Profesorul de matematică Mihai TURTUREAN care a predat și la școala din sat.




ȘCOALA

Până în anul 1860, la intrarea în curtea conacului boieresc din Costîna, se afla o căsuță cu două camere (actualul sediu al portarului de la Centrul de Recuperare), care a fost școala din sat. Prima atestare documentară a școlii datează din anul 1861, când școala număra 201 elevi (din care 96 băieți și 105 fete).
În 1893 a fost construită prima clădire a școlii cu 2 săli de clasă și 2 săli închiriate. În 1948 s-au dat în folosință alte 2 săli de clasă. După anul 1966, școala a fost dotată cu mobilier nou iar în 1979 s-a dat în folosință actualul local al școlii cu 6 săli de clasă.
În prezent școala dispune de:
·         8 săli de clasă din care:
-1 cabinet matematică
-1 cabinet limba și literatura română + limba franceză
-1 cabinet istorie-geografie
-1 cabinet fizică-chimie/informatică

·         Biblioteca școlară
·         Sala profesorală
·         Direcțiunea
·         Arhiva (în clădirea școlii vechi)
·         2 Săli de grădiniță (în clădirea școlii vechi)
·         1 Sală de festivități (în clădirea școlii vechi)
·         Săli anexe (în clădirea școlii vechi)

Un comentariu:

  1. Vreau sa adaug si pe învățătorul director Mihăilă Neculai.Un învățător dedicat profesiei,un om adevărat.

    RăspundețiȘtergere